AFECæIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR

Eliminarea agenÆilor cauzali din mediul unui astmatic alergic este mijlocul cel mai eficient de a trata aceastå afecÆiune (pentru detalii în privinÆa modului de viaÆå vezi capitolul 310). Desensibilizarea sau imunoterapia cu extracte din alergenele 1571 CAPITOLUL 252 Astmul presupuse s-au bucurat de o atenÆie maximå, dar studiile controlate sunt limitate çi nu au dovedit o eficienÆå maximå. Terapia medicamentoaså Medicamentele disponibile pentru tratamentul astmului pot fi grupate în douå mari categorii: medicamente care inhibå contracÆia musculaturii netede (agoniçtii beta-adrenergici, metilxantinele çi anticolinergicele) çi agenÆi care previn çi/sau diminueazå inflamaÆia (glucocorticoizii çi agenÆii stabilizatori ai mastocitelor). Inhibitorii sintezei mediatorilor çi antagoniçtii receptorilor mediatorilor se aflå deocamdatå în faza de teståri clinice. STIMULANTELE ADRENERGICE Medicamentele din aceastå categorie sunt catecolaminele, rezorcinolii çi saligeninele. Aceçti agenÆi sunt an...

 La un pacient care a decedat în urma unei crize astmatice, faptul care frapeazå la necropsia pulmonarå este distensia masivå çi lipsa de colabare atunci când se deschid cavitåÆile pleurale. La necropsia plåmânilor, în majoritatea ramificaÆiilor bronçice, pânå la nivelul bronhiilor terminale, se gåsesc numeroase dopuri gelatinoase de exsudat. Examenul histologic aratå hipertrofia muçchiului neted bronçic, hiperplazia vaselor mucoase çi submucoase, edem al mucoasei, denudarea epiteliului de suprafaÆå, îngroçarea marcatå a membranei bazale çi infiltrate eozinofilice în peretele bronçic. La pacienÆii astmatici care decedeazå în urma unor traumatisme sau din alte cauze decât astmul în sine, se observå frecvent mulaje bronçice de mucus, îngroçarea membranei bazale çi infiltrate eozinofilice. În ambele situaÆii, nu se întâlnesc formele bine cunoscute ale emfizemului distructiv. La un procent scåzut de astmatici decedaÆi, infiltrarea eozinofilicå este înlocuitå de neutrofile, iar obstruc...

Alergenii Astmul alergic depinde de råspunsul IgE, controlat de limfocitele T çi B çi activat de interacÆiunea antigenului cu moleculele de IgE de pe suprafaÆa mastocitelor. Majoritatea alergenelor care provoacå astmul sunt din aer çi pentru a induce un grad de sensibilizare trebuie så fie suficient de PARTEA A NOUA 1568 Bolile sistemului respirator abundente pentru perioade considerabile de timp. Dupå ce sensibilizarea s-a produs, pacientul poate prezenta o reactivitate deosebitå, aça încât cantitåÆi minime din agentul råspunzåtor poate produce exacerbåri semnificative ale bolii. Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului la 25 pânå la 35% din toate cazurile, având o contribuÆie la probabil încå o treime. S-au sugerat prevalenÆe mai mari, dar interpretarea datelor este dificilå, datoritå factorilor de confuzie. Astmul alergic este frecvent sezonier çi se observå mai ales la copii çi la adulÆii tineri. O formå nesezonierå poate fi consecinÆa alergiei la pe...

 Astmul   este o afecÆiune a cåilor respiratorii caracterizatå printr-o reactivitate crescutå a arborelui traheobronçic la o multitudine de stimuli. Astmul se manifestå din punct de vedere fiziologic printr-o îngustare generalizatå a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca råspuns la terapie çi, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse çi wheezing. Astmul este o boalå episodicå, exacerbårile acute intercalându-se cu perioade lipsite de simptome. Tipic, cele mai multe atacuri sunt de scurtå duratå, durând minute pânå la ore çi, din punct de vedere clinic, pacientul pare cå-çi revine complet dupå atac. Totuçi, poate exista o fazå în care pacientul are zilnic un grad de obstrucÆie a cåilor respiratorii. Aceastå fazå poate fi blândå, cu sau fårå adåugarea de episoade severe, sau mult mai serioaså, cu obstrucÆie severå ce persistå zile sau chiar såptåmâni, stare denumitå status astmaticus. În anumite circumstanÆe, aceste episoade acute se pot termina fa...