Treceți la conținutul principal

PNEUMONIILE EOZINOFILICE

 Pneumoniile eozinofilice se compun din sindroame distincte, caracterizate pe de o parte de infiltrate pulmonare cu eozinofile çi pe de altå parte de eozinofilie în sângele periferic. De la descrierea iniÆialå, a lui Loeffler, a sindromului tranzitor benign cu infiltrate pulmonare migratorii çi eozinofile în sângele periferic, de cauzå necunoscutå, acest grup de afecÆiuni s-a lårgit, incluzând boli de etiologii atât cunoscute, cât çi necunoscute (tabelul 253-2). Aceste boli pot fi considerate un exemplu de boli pulmonare prin hipersensibilizare, dar nu trebuie confundate cu pneumonitele de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci), în care nu este prezentå eozinofilia. Când o pneumonie cu eozinofilie se asociazå cu astmul bronçic, este important så determinåm dacå pacientul are astm extrinsec (alergic, atipic) çi dacå are teste cutanate pozitive la alergenele Aspergillus sau la alte antigene micotice. Dacå da, trebuie cåutate çi celelalte criterii pentru diagnosticul aspergilozei alergice bronhopulmonare (ABPA) (tabelul 253-3) sau alte exemple (mai rare) de micozå bronhopulmonarå alergicå, precum cele cauzate de anumite specii de Penicillium, Candida, Curvularia sau Helmithosporium. A. fumigatus este cauza cea mai frecventå a ABPA, dar mai sunt implicate çi alte specii de Aspergillus. S-a dovedit cå ABPA poate complica fibroza chisticå. Radiografia toracicå la ABPA poate dovedi infiltrate recurente, tranzitorii sau poate sugera prezenÆa bronçiectaziilor proximale. TC de înaltå rezoluÆie este o tehnicå neinvazivå sensibilå, pentru recunoaçterea bronçiectaziilor proximale. Astmul bronçic din ABPA presupune o hipersensibilizare IgE mediatå, în timp ce bronçiectaziile asociate bolii se pare cå sunt rezultatul depunerii de complexe imune în cåile respiratorii proximale. Tratamentul adecvat presupune, de obicei, folosirea timp îndelungat a glucocorticoizilor sistemici. Eozinofilia tropicalå este de obicei provocatå de infecÆiile cu filarii, totuçi, pneumoniile eozinofile pot fi cauzate çi de alÆi paraziÆi, precum Ascaris, speciile Ancyclostoma, speciile Toxocara çi Strongyloides strercoralis. Eozinofilia tropicalå datå de Wuchereria bancrofti sau W. malayi apare mai frecvent în Asia de Sud-Est, Africa çi America de Sud çi se trateazå cu succes cu dietilcarbamazinå. Pneumoniile eozinofilice induse medicamentos sunt exemplificate de reacÆiile acute la nitrofurantoin, care pot începe în 2 ore pânå la 10 zile de când se începe tratamentul cu nitrofurantoin, cu simptome de tipul tuse seacå, febrå, frisoane çi dispnee; pe lângå infiltrate pulmonare difuze sau localizate, mai pot apårea revårsate pleurale de însoÆire. Printre celelalte medicamente asociate pneumoniilor eozinofilice se numårå sulfonamidele, sårurile de aur, penicilinele, clorpropamida, tiazidele, antidepresivele triciclice, hidralazina, mefenezinul, mecamilamina, vaporii de nichel carbonil, sårurile de aur, izoniazida, acidul para-aminosalicilic çi altele. Tratamentul constå în renunÆarea la drogurile respective çi la folosirea, atunci când este necesar, a glucocorticoizilor. Sindromul eozinofilic mialgic, cauzat de suplimentul dietetic de L-triptofan, este uneori asociat cu infiltrate pulmonare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

EXPUNERILE PROFESIONALE SI BOALA PULMONARÅ AZBESTOZA

 Cu excepÆia regiunilor cu o singurå expunere industrialå, precum minele de cårbuni sau carierele de granit, cele mai frecvente boli pulmonare cronice date de pulberile anorganice apar în asociere cu industria fibrelor azbestoase. Azbestul este un termen generic pentru mai multe minerale reticulare diferite, printre care crisolitul, amositul, antofilitul çi crocidolitul. Pe lângå muncitorii implicaÆi în mineritul, måcinatul çi prelucrarea produselor din azbest, sunt expuçi la azbest çi muncitorii din construcÆii, precum cazangiii çi instalatorii, datoritå largii folosiri a azbestului în construcÆii, ca excelent izolator termic çi electric. În plus, azbestul a fost folosit la fabricarea materialelor ignifuge çi a echipamentelor 1579 CAPITOLUL 254 Boli pulmonare determinate de factori de mediu mici (7 pânå la 10 µm). În cazul în care modificårile radiologice sunt mai puÆin clare, HRCT poate distinge modificåri ale liniilor curbe subpleurale de 5 pânå la 10 cm, care par a fi paralele cu

AGENTII CHIMICI TOXICI

 Expunerea la agenÆii chimici care afecteazå plåmânul se face prin intermediul gazelor çi al vaporilor. Accidentul foarte frecvent se produce atunci când victima råmâne blocatå într-un spaÆiu închis, unde agenÆii chimici s-au acumulat în doze toxice. Pe lîngå efectele toxice specifice ale agentului chimic, victima se va afla în anoxie importantå, ce are un rol major în aprecierea çansei de supravieÆuire. Tabelul 254-2 prezintå o listå de diverçi agenÆi toxici care produc reacÆii pulmonare acute çi care uneori pun viaÆa în pericol. ToÆi aceçti agenÆi în concentraÆie suficientå s-a demonstrat, cel puÆin pe studiile fåcute la animale, cå afecteazå cåile respiratorii mici çi distrug arhitectura alveolarå, dupå expunere fie acutå, fie cronicå. AnumiÆi agenÆi de acest tip pot fi generaÆi acut în mediu. De exemplu, la arderea unei cantitåÆi de plastic se elibereazå câÆiva compuçi, inclusiv acid cianhidric çi acid clorhidric. → Efectele çi tratamentul afecÆiunilor cauzate de aceste substanÆe

PNEUMONITE DE HIPERSENSIBILIZARE

 Pneumonita de hipersensibilizare (PH), sau alveolita alergicå extrinsecå, este o inflamaÆie imunologic induså a parenchimului pulmonar, care afecteazå pereÆii alveolari çi cåile respiratorii terminale, secundarå inhalårii repetate de pulberi organice sau alÆi agenÆi de cåtre o gazdå susceptibilå. Spre deosebire de multe alte afecÆiuni pulmonare infiltrative, cauza acestei afecÆiuni interstiÆiale çi alveolare este cunoscutå. PrevalenÆa PH este necunoscutå, dar variazå cu expunerea la mediu çi cu antigenul implicat. PrevalenÆa „plåmânului de fermier“ la muncitorii de la fermele de lapte din Wisconsin a fost raportatå ca 420 la 100.000. Diagnosticul PH necesitå o „constelaÆie“ de criterii clinice, radiografice, fiziologice, patologice çi imunologice, fiecare dintre ele fiind rar un element patognomonic atunci când este luat singur, iar tratamentul de elecÆie este înlåturarea, atunci când este posibil, agentului cauzal. ETIOLOGIE AgenÆii implicaÆi ca çi cauze de PH sunt cei enumeraÆi în