Câteva din bolile specifice date
de pulberile organice sunt discutate în amånunt în capitolele
despre astm (capitolul 252) çi despre pneumonite de hipersensibilizare
(capitolul 253). Multe din aceste afecÆiuni îçi capåtå
denumirea dupå situaÆia concretå în care se gåsesc (plåmânul
fermierului, boala lucråtorilor cu malÆ sau boala ciupercarilor).
Când se suspicioneazå aceste afecÆiuni, trebuie identificate
expunerile profesionale sau legate de mediu. Diagnosticul
este susÆinut cel mai bine de legåtura temporalå dintre simptome
çi expunere. Se pot lua în discuÆie trei mari grupe profesionale,
întrucât reprezintå cea mai mare proporÆie a populaÆiei afectate
în urma expunerii la pulberi organice.
Pulberi de bumbac (bisinoza) Estimårile asupra numårului
de persoane expuse în Statele Unite variazå, dar probabil cå
peste 800.000 de persoane sunt expuse profesional la pulberile
de bumbac, in sau cânepå, în producÆia firelor de bumbac, a
pânzei çi în industria confecÆiilor. Deçi discuÆia este în principal
despre bumbac, acelaçi sindrom, într-o måsurå ceva mai micå,
este menÆionat la expunerile la in, cânepå sau iutå.
Expunerea se produce în cursul procesului de fabricaÆie,
dar este mai accentuatå în acele faze ale ciclului de producÆie
legate de tratamentul bumbacului înainte de råsucire, de
exemplu: uscarea, amestecarea çi tragerea în fire. Încercårile
recente de a controla nivelul prafului prin construirea unor
hale cu acoperiçul situat mai sus, intensificarea ventilaÆiei
aerului din încåpere çi procedurile de prelucrare umedå au
dus la succese notabile. Totuçi, echipamentul respirator de
protecÆie este necesar în timpul anumitor operaÆii din procesul
de producÆie, pentru a împiedica expunerea muncitorilor la
niveluri peste cele admise de standardele americane.
Bisinoza se caracterizeazå, din punct de vedere clinic, printr-o
senzaÆie de constricÆie toracicå ocazionalå (în stadiile iniÆiale),
apoi constantå (în stadiile avansate), care apare cåtre sfârçitul
primei zile lucråtoare a såptåmânii („durerea toracicå de luni“).
În studiile epidemiologice, în funcÆie çi de nivelul expunerii
în filaturå, pânå la 80% din angajaÆi pot avea o scådere
semnificativå a VEMS în timpul schimbului, în ziua de luni.
IniÆial, simptomele nu se repetå în zilele urmåtoare ale
såptåmînii. Totuçi, la 10 pânå la 25% din muncitori, boala
poate fi progresivå, senzaÆia de constricÆie toracicå reapårând
sau persistând pe tot parcursul såptåmânii. Dupå mai mult
de 10 ani de expunere, muncitorii cu simptome recurente
pot avea un aspect obstructiv la probele ventilatorii pulmonare.
Aceste grade avansate de invaliditate se întâlnesc la muncitorii
supuçi atât la niveluri ridicate de praf, cât çi pe perioade mai
îndelungate. Existå un efect complementar al fumatului cu
expunerea la bumbac. Gradele cele mai importante de invaliditate
se întâlnesc atunci când se asociazå aceçti doi factori.
Tabelul 254-1
Exemple de pulberi profesionale asociate cu hipersecreÆia de
mucus çi/sau boli pulmonare obstructive, precum çi cu alte
boli respiratorii*
Agent HipersecreÆie Alte
(expunere) de mucus ObstrucÆie afecÆiuni†
PULBERI ANORGANICE
Stibiu (baterii, materiale
izolante, ceramicå, sticlå,
materiale plastice) X P
Arsenic (prelucrarea
pesticidelor, pigmenÆi,
sticlå, aliaje) X C
Bariu çi compuçii care
conÆin BaO, BaSO4,
BaCO3 (catalizatori,
placare electroliticå) X P
Cadmiu-pulbere (baterii,
galvanizare, sudurå,
izolatori cu aluminiu) X X P
Praf de ciment
(construcÆii, industria
cimentului) X X
Crom çi CrO3, CrF2
(inhibitori de coroziune,
metalurgie, galvanizare) X C
Praf de cårbune (minerit) X P
Cocs (cocserii, furnale) X X P, C
Grafit (turnåtorii,
lubrifianÆi, creioane,
cerneluri, abrazivi) X X P
Piliturå de fier (oÆelårii
çi turnåtorii de metale
neferoase, sudurå) X P
Micå (izolatori, prelucrarea
cauciucului, rafinarea
petrolului) X P
Fosfor, clor, sulfuri
(pesticide, insecticide,
îngråçåminte chimice,
materiale inflamabile) X X
Praf de piatrå (minerit,
construcÆii de tunele,
cariere de piatrå) X P
Pentoxid de vanadiu
(electrozi de sudurå,
aditiv la oÆeluri, produçi
secundari la arderea
petrolului) X X
PULBERI ORGANICE (vezi capitolul 253)
Pulbere de bumbac, plante
textile (prelucrarea
Æesåturilor, deçeuri de la
prelucrarea fibrelor X X
Pulberi granulare (ferme a
gricole,muncitori la
elevatoare, transportatoare
de piatrå: baraje, çlepuri) X X
Febra fânului (moldy hay)
(ferme agricole,
supraveghetori de diverse
animale) X PH
* Tabelul exclude agenÆii asociaÆi cu astm, ca boalå primarå (vezi capitolul
252). † Alte afecÆiuni includ pneumonita de hipersensibilizare (PH), pneumoconiozele
(P) çi cancerele (C).
NOTÅ: X aratå cå hipersecreÆia de mucus sau obstrucÆia sunt asociate
cu expunerea.
PARTEA A NOUA 1582 Bolile sistemului respirator
Tratamentul în fazele iniÆiale ale bolii se adreseazå remiterii
bronhospasmului, cu bronhodilatatoare; totuçi, senzaÆia de
constricÆie toracicå este cel puÆin în parte legatå de eliberarea
de histaminå, iar antihistaminicele s-a dovedit cå împiedicå
scåderea VEMS în prima zi a såptåmânii. În mod evident,
reducerea expunerii este de primå importanÆå. ToÆi lucråtorii
la care simptomele persistå trebuie mutaÆi în zone cu expunere
mai reduså. Urmårirea cu regularitate a funcÆiei pulmonare
la locul de muncå permite identificarea cu mai mare uçurinÆå
a persoanelor afectate. Indivizii cu funcÆie pulmonarå alteratå,
cu istoric de alergii respiratorii çi care au fost çi sunt fumåtori
sunt categoric grupa cea mai supuså la risc de a dezvolta
bisinoza profesionalå.
Praful cerealier Deçi numårul exact al muncitorilor supuçi
la acest risc în Statele Unite nu este cunoscut, cel puÆin 500.000
de oameni lucreazå la transportul cerealelor çi peste 2 milioane
de fermieri sunt potenÆial expuçi. Manifestårile bolii la muncitorii
transportatori sau la cei din morile de fåinå çi seminÆe seamånå
foarte mult cu cele prezente la fumåtori (de exemplu: tuse
persistentå, hipersecreÆie de mucus, wheezing çi dispnee la
efort, VEMS çi raport VEMS/CVF reduse (capitolul 250).
ConcentraÆia de praf la manipulatoarele de cereale variazå
mult, dar pare så fie peste 10.000 µg/m3
, aproape 1/3 din
aceste particule fiind în domeniul respirabil, din punct de
vedere al mårimii. Efectul expunerii se adaugå la cel al fumatului
de Æigarete, aproximativ 50% din muncitorii fumåtori fiind
simptomatici. Printre cei nefumåtori, aproximativ un sfert
au hipersecreÆie de mucus çi sunt în numår de aproape 5 ori
mai mare decât cel açteptat la nefumåtorii neexpuçi. Totuçi,
incidenÆa obstrucÆiei, obiectivatå prin probele funcÆionale
pulmonare, apare numai la muncitorii fumåtori. Nu este încå
clar dacå acesta este efectul suprapunerii fumatului la muncitorii
expuçi sau dacå fumåtorii sunt mai susceptibili la efectele
expunerii.
Plåmânul fermierului Aceastå situaÆie rezultå în urma
expunerii la fân contaminat cu sporii de actinomicete termofile,
care produc o pneumonitå de hipersensibilizare (capitolul
253). Sunt câteva studii populaÆionale privind frecvenÆa apariÆiei
acestei boli în Statele Unite. Totuçi, rata apariÆiei bolii în
Marea Britanie variazå între 10 çi 50‰. PrevalenÆa bolii variazå
în funcÆie de ploaie, care determinå rata creçterii fungilor, çi
în funcÆie de practicile agricole legate de întorsul çi depozitarea
fânului.
Boala acutå apare între 4 çi 8 ore de la expunere çi se manifestå
prin febrå, frison, råcealå, tuse çi dispnee, fårå wheezing.
Antecedentele privind expunerea sunt foarte importante pentru
diferenÆierea simptomelor de cele similare care apar în gripå
sau pneumonie. În forma cronicå a bolii, repetarea atacurilor
dupå fiecare expunere ajutå la deosebirea acestui sindrom de
alte cauze de fibrozå nodularå (de exemplu, sarcoidozå).
Multe alte pulberi organice se asociazå cu prezenÆa pneumoniei
de hipersensibilizare (capitolul 253). La acei pacienÆi
care au pneumonitå de hipersensibilizare, sursa agentului
etiologic poate fi descoperitå de cele mai multe ori în urma
unei anamneze atente a diverselor preocupåri, hobby-uri sau
expuneri familiale.
EVALUAREA INVALIDITÅæII Reducerea semnificativå
a cantitåÆii de praf în minele de cårbuni se datoreazå
reglementårilor legislative adoptate în Statele Unite în 1969,
care admit ca nivel respirabil al pulberilor în subteran sub
2000 µg/m3
. Aceleaçi reglementåri autorizeazå recompensarea
materialå a minerilor din minele de cårbuni (sau a urmaçilor
acestora) ca o invaliditate totalå prin PMC. Criteriile de
invaliditate pentru PMC råmân neclare çi arbitrare. Marea
dificultate rezultå din incapacitatea de a determina la un individ
cu PMC simplå în ce proporÆie afectarea respiratorie este
datå de praful de cårbune, sau de alte expuneri la substanÆe
din mediul înconjuråtor, respectiv de fumat. Pentru evaluarea
mai exactå a invaliditåÆii sunt necesare opiniile nu numai
ale medicilor, dar çi ale experÆilor în reabilitare pe categorii
profesionale, a reprezentanÆilor patronatului çi ai sindicatelor.
Cel mai frecvent, pacientul se adreseazå medicului pentru
astm, iar sarcina acestuia este de a decide dacå astmul este
indus sau agravat de activitatea profesionalå a pacientului.
Aceastå diferenÆiere este importantå nu numai datoritå compensaÆiilor
de invaliditate, ci çi pentru cå prognosticul astmului
indus profesional este mai defavorabil în cazul în care pacientul
este expus agentului nociv un timp mai îndelungat. Evaluarea
clinicå a unui astfel de pacient necesitå respectarea unui protocol
standard, ce include nu numai mijloacele de evaluare anterior
descrise, dar çi recalificarea pacientului pentru o activitate
care se desfåçoaråîntr-un mediu sigur, sau sub o monitorizare
atentå în timpul programului de lucru.
Pneumonita de hipersensibilizare (PH), sau alveolita alergicå extrinsecå, este o inflamaÆie imunologic induså a parenchimului pulmonar, care afecteazå pereÆii alveolari çi cåile respiratorii terminale, secundarå inhalårii repetate de pulberi organice sau alÆi agenÆi de cåtre o gazdå susceptibilå. Spre deosebire de multe alte afecÆiuni pulmonare infiltrative, cauza acestei afecÆiuni interstiÆiale çi alveolare este cunoscutå. PrevalenÆa PH este necunoscutå, dar variazå cu expunerea la mediu çi cu antigenul implicat. PrevalenÆa „plåmânului de fermier“ la muncitorii de la fermele de lapte din Wisconsin a fost raportatå ca 420 la 100.000. Diagnosticul PH necesitå o „constelaÆie“ de criterii clinice, radiografice, fiziologice, patologice çi imunologice, fiecare dintre ele fiind rar un element patognomonic atunci când este luat singur, iar tratamentul de elecÆie este înlåturarea, atunci când este posibil, agentului cauzal. ETIOLOGIE AgenÆii implicaÆi ca çi cauze de PH sunt cei enumeraÆi în
Comentarii
Trimiteți un comentariu