Treceți la conținutul principal

PULBERI ORGANICE

 Câteva din bolile specifice date de pulberile organice sunt discutate în amånunt în capitolele despre astm (capitolul 252) çi despre pneumonite de hipersensibilizare (capitolul 253). Multe din aceste afecÆiuni îçi capåtå denumirea dupå situaÆia concretå în care se gåsesc (plåmânul fermierului, boala lucråtorilor cu malÆ sau boala ciupercarilor). Când se suspicioneazå aceste afecÆiuni, trebuie identificate expunerile profesionale sau legate de mediu. Diagnosticul este susÆinut cel mai bine de legåtura temporalå dintre simptome çi expunere. Se pot lua în discuÆie trei mari grupe profesionale, întrucât reprezintå cea mai mare proporÆie a populaÆiei afectate în urma expunerii la pulberi organice. Pulberi de bumbac (bisinoza) Estimårile asupra numårului de persoane expuse în Statele Unite variazå, dar probabil cå peste 800.000 de persoane sunt expuse profesional la pulberile de bumbac, in sau cânepå, în producÆia firelor de bumbac, a pânzei çi în industria confecÆiilor. Deçi discuÆia este în principal despre bumbac, acelaçi sindrom, într-o måsurå ceva mai micå, este menÆionat la expunerile la in, cânepå sau iutå. Expunerea se produce în cursul procesului de fabricaÆie, dar este mai accentuatå în acele faze ale ciclului de producÆie legate de tratamentul bumbacului înainte de råsucire, de exemplu: uscarea, amestecarea çi tragerea în fire. Încercårile recente de a controla nivelul prafului prin construirea unor hale cu acoperiçul situat mai sus, intensificarea ventilaÆiei aerului din încåpere çi procedurile de prelucrare umedå au dus la succese notabile. Totuçi, echipamentul respirator de protecÆie este necesar în timpul anumitor operaÆii din procesul de producÆie, pentru a împiedica expunerea muncitorilor la niveluri peste cele admise de standardele americane. Bisinoza se caracterizeazå, din punct de vedere clinic, printr-o senzaÆie de constricÆie toracicå ocazionalå (în stadiile iniÆiale), apoi constantå (în stadiile avansate), care apare cåtre sfârçitul primei zile lucråtoare a såptåmânii („durerea toracicå de luni“). În studiile epidemiologice, în funcÆie çi de nivelul expunerii în filaturå, pânå la 80% din angajaÆi pot avea o scådere semnificativå a VEMS în timpul schimbului, în ziua de luni. IniÆial, simptomele nu se repetå în zilele urmåtoare ale såptåmînii. Totuçi, la 10 pânå la 25% din muncitori, boala poate fi progresivå, senzaÆia de constricÆie toracicå reapårând sau persistând pe tot parcursul såptåmânii. Dupå mai mult de 10 ani de expunere, muncitorii cu simptome recurente pot avea un aspect obstructiv la probele ventilatorii pulmonare. Aceste grade avansate de invaliditate se întâlnesc la muncitorii supuçi atât la niveluri ridicate de praf, cât çi pe perioade mai îndelungate. Existå un efect complementar al fumatului cu expunerea la bumbac. Gradele cele mai importante de invaliditate se întâlnesc atunci când se asociazå aceçti doi factori. Tabelul 254-1 Exemple de pulberi profesionale asociate cu hipersecreÆia de mucus çi/sau boli pulmonare obstructive, precum çi cu alte boli respiratorii* Agent HipersecreÆie Alte (expunere) de mucus ObstrucÆie afecÆiuni† PULBERI ANORGANICE Stibiu (baterii, materiale izolante, ceramicå, sticlå, materiale plastice) X P Arsenic (prelucrarea pesticidelor, pigmenÆi, sticlå, aliaje) X C Bariu çi compuçii care conÆin BaO, BaSO4, BaCO3 (catalizatori, placare electroliticå) X P Cadmiu-pulbere (baterii, galvanizare, sudurå, izolatori cu aluminiu) X X P Praf de ciment (construcÆii, industria cimentului) X X Crom çi CrO3, CrF2 (inhibitori de coroziune, metalurgie, galvanizare) X C Praf de cårbune (minerit) X P Cocs (cocserii, furnale) X X P, C Grafit (turnåtorii, lubrifianÆi, creioane, cerneluri, abrazivi) X X P Piliturå de fier (oÆelårii çi turnåtorii de metale neferoase, sudurå) X P Micå (izolatori, prelucrarea cauciucului, rafinarea petrolului) X P Fosfor, clor, sulfuri (pesticide, insecticide, îngråçåminte chimice, materiale inflamabile) X X Praf de piatrå (minerit, construcÆii de tunele, cariere de piatrå) X P Pentoxid de vanadiu (electrozi de sudurå, aditiv la oÆeluri, produçi secundari la arderea petrolului) X X PULBERI ORGANICE (vezi capitolul 253) Pulbere de bumbac, plante textile (prelucrarea Æesåturilor, deçeuri de la prelucrarea fibrelor X X Pulberi granulare (ferme a gricole,muncitori la elevatoare, transportatoare de piatrå: baraje, çlepuri) X X Febra fânului (moldy hay) (ferme agricole, supraveghetori de diverse animale) X PH * Tabelul exclude agenÆii asociaÆi cu astm, ca boalå primarå (vezi capitolul 252). † Alte afecÆiuni includ pneumonita de hipersensibilizare (PH), pneumoconiozele (P) çi cancerele (C). NOTÅ: X aratå cå hipersecreÆia de mucus sau obstrucÆia sunt asociate cu expunerea. PARTEA A NOUA 1582 Bolile sistemului respirator Tratamentul în fazele iniÆiale ale bolii se adreseazå remiterii bronhospasmului, cu bronhodilatatoare; totuçi, senzaÆia de constricÆie toracicå este cel puÆin în parte legatå de eliberarea de histaminå, iar antihistaminicele s-a dovedit cå împiedicå scåderea VEMS în prima zi a såptåmânii. În mod evident, reducerea expunerii este de primå importanÆå. ToÆi lucråtorii la care simptomele persistå trebuie mutaÆi în zone cu expunere mai reduså. Urmårirea cu regularitate a funcÆiei pulmonare la locul de muncå permite identificarea cu mai mare uçurinÆå a persoanelor afectate. Indivizii cu funcÆie pulmonarå alteratå, cu istoric de alergii respiratorii çi care au fost çi sunt fumåtori sunt categoric grupa cea mai supuså la risc de a dezvolta bisinoza profesionalå. Praful cerealier Deçi numårul exact al muncitorilor supuçi la acest risc în Statele Unite nu este cunoscut, cel puÆin 500.000 de oameni lucreazå la transportul cerealelor çi peste 2 milioane de fermieri sunt potenÆial expuçi. Manifestårile bolii la muncitorii transportatori sau la cei din morile de fåinå çi seminÆe seamånå foarte mult cu cele prezente la fumåtori (de exemplu: tuse persistentå, hipersecreÆie de mucus, wheezing çi dispnee la efort, VEMS çi raport VEMS/CVF reduse (capitolul 250). ConcentraÆia de praf la manipulatoarele de cereale variazå mult, dar pare så fie peste 10.000 µg/m3 , aproape 1/3 din aceste particule fiind în domeniul respirabil, din punct de vedere al mårimii. Efectul expunerii se adaugå la cel al fumatului de Æigarete, aproximativ 50% din muncitorii fumåtori fiind simptomatici. Printre cei nefumåtori, aproximativ un sfert au hipersecreÆie de mucus çi sunt în numår de aproape 5 ori mai mare decât cel açteptat la nefumåtorii neexpuçi. Totuçi, incidenÆa obstrucÆiei, obiectivatå prin probele funcÆionale pulmonare, apare numai la muncitorii fumåtori. Nu este încå clar dacå acesta este efectul suprapunerii fumatului la muncitorii expuçi sau dacå fumåtorii sunt mai susceptibili la efectele expunerii. Plåmânul fermierului Aceastå situaÆie rezultå în urma expunerii la fân contaminat cu sporii de actinomicete termofile, care produc o pneumonitå de hipersensibilizare (capitolul 253). Sunt câteva studii populaÆionale privind frecvenÆa apariÆiei acestei boli în Statele Unite. Totuçi, rata apariÆiei bolii în Marea Britanie variazå între 10 çi 50‰. PrevalenÆa bolii variazå în funcÆie de ploaie, care determinå rata creçterii fungilor, çi în funcÆie de practicile agricole legate de întorsul çi depozitarea fânului. Boala acutå apare între 4 çi 8 ore de la expunere çi se manifestå prin febrå, frison, råcealå, tuse çi dispnee, fårå wheezing. Antecedentele privind expunerea sunt foarte importante pentru diferenÆierea simptomelor de cele similare care apar în gripå sau pneumonie. În forma cronicå a bolii, repetarea atacurilor dupå fiecare expunere ajutå la deosebirea acestui sindrom de alte cauze de fibrozå nodularå (de exemplu, sarcoidozå). Multe alte pulberi organice se asociazå cu prezenÆa pneumoniei de hipersensibilizare (capitolul 253). La acei pacienÆi care au pneumonitå de hipersensibilizare, sursa agentului etiologic poate fi descoperitå de cele mai multe ori în urma unei anamneze atente a diverselor preocupåri, hobby-uri sau expuneri familiale. EVALUAREA INVALIDITÅæII Reducerea semnificativå a cantitåÆii de praf în minele de cårbuni se datoreazå reglementårilor legislative adoptate în Statele Unite în 1969, care admit ca nivel respirabil al pulberilor în subteran sub 2000 µg/m3 . Aceleaçi reglementåri autorizeazå recompensarea materialå a minerilor din minele de cårbuni (sau a urmaçilor acestora) ca o invaliditate totalå prin PMC. Criteriile de invaliditate pentru PMC råmân neclare çi arbitrare. Marea dificultate rezultå din incapacitatea de a determina la un individ cu PMC simplå în ce proporÆie afectarea respiratorie este datå de praful de cårbune, sau de alte expuneri la substanÆe din mediul înconjuråtor, respectiv de fumat. Pentru evaluarea mai exactå a invaliditåÆii sunt necesare opiniile nu numai ale medicilor, dar çi ale experÆilor în reabilitare pe categorii profesionale, a reprezentanÆilor patronatului çi ai sindicatelor. Cel mai frecvent, pacientul se adreseazå medicului pentru astm, iar sarcina acestuia este de a decide dacå astmul este indus sau agravat de activitatea profesionalå a pacientului. Aceastå diferenÆiere este importantå nu numai datoritå compensaÆiilor de invaliditate, ci çi pentru cå prognosticul astmului indus profesional este mai defavorabil în cazul în care pacientul este expus agentului nociv un timp mai îndelungat. Evaluarea clinicå a unui astfel de pacient necesitå respectarea unui protocol standard, ce include nu numai mijloacele de evaluare anterior descrise, dar çi recalificarea pacientului pentru o activitate care se desfåçoaråîntr-un mediu sigur, sau sub o monitorizare atentå în timpul programului de lucru.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

PNEUMONITE DE HIPERSENSIBILIZARE

 Pneumonita de hipersensibilizare (PH), sau alveolita alergicå extrinsecå, este o inflamaÆie imunologic induså a parenchimului pulmonar, care afecteazå pereÆii alveolari çi cåile respiratorii terminale, secundarå inhalårii repetate de pulberi organice sau alÆi agenÆi de cåtre o gazdå susceptibilå. Spre deosebire de multe alte afecÆiuni pulmonare infiltrative, cauza acestei afecÆiuni interstiÆiale çi alveolare este cunoscutå. PrevalenÆa PH este necunoscutå, dar variazå cu expunerea la mediu çi cu antigenul implicat. PrevalenÆa „plåmânului de fermier“ la muncitorii de la fermele de lapte din Wisconsin a fost raportatå ca 420 la 100.000. Diagnosticul PH necesitå o „constelaÆie“ de criterii clinice, radiografice, fiziologice, patologice çi imunologice, fiecare dintre ele fiind rar un element patognomonic atunci când este luat singur, iar tratamentul de elecÆie este înlåturarea, atunci când este posibil, agentului cauzal. ETIOLOGIE AgenÆii implicaÆi ca çi cauze de PH sunt cei enumeraÆi în

EXPUNERILE PROFESIONALE SI BOALA PULMONARÅ AZBESTOZA

 Cu excepÆia regiunilor cu o singurå expunere industrialå, precum minele de cårbuni sau carierele de granit, cele mai frecvente boli pulmonare cronice date de pulberile anorganice apar în asociere cu industria fibrelor azbestoase. Azbestul este un termen generic pentru mai multe minerale reticulare diferite, printre care crisolitul, amositul, antofilitul çi crocidolitul. Pe lângå muncitorii implicaÆi în mineritul, måcinatul çi prelucrarea produselor din azbest, sunt expuçi la azbest çi muncitorii din construcÆii, precum cazangiii çi instalatorii, datoritå largii folosiri a azbestului în construcÆii, ca excelent izolator termic çi electric. În plus, azbestul a fost folosit la fabricarea materialelor ignifuge çi a echipamentelor 1579 CAPITOLUL 254 Boli pulmonare determinate de factori de mediu mici (7 pânå la 10 µm). În cazul în care modificårile radiologice sunt mai puÆin clare, HRCT poate distinge modificåri ale liniilor curbe subpleurale de 5 pânå la 10 cm, care par a fi paralele cu

AGENTII CHIMICI TOXICI

 Expunerea la agenÆii chimici care afecteazå plåmânul se face prin intermediul gazelor çi al vaporilor. Accidentul foarte frecvent se produce atunci când victima råmâne blocatå într-un spaÆiu închis, unde agenÆii chimici s-au acumulat în doze toxice. Pe lîngå efectele toxice specifice ale agentului chimic, victima se va afla în anoxie importantå, ce are un rol major în aprecierea çansei de supravieÆuire. Tabelul 254-2 prezintå o listå de diverçi agenÆi toxici care produc reacÆii pulmonare acute çi care uneori pun viaÆa în pericol. ToÆi aceçti agenÆi în concentraÆie suficientå s-a demonstrat, cel puÆin pe studiile fåcute la animale, cå afecteazå cåile respiratorii mici çi distrug arhitectura alveolarå, dupå expunere fie acutå, fie cronicå. AnumiÆi agenÆi de acest tip pot fi generaÆi acut în mediu. De exemplu, la arderea unei cantitåÆi de plastic se elibereazå câÆiva compuçi, inclusiv acid cianhidric çi acid clorhidric. → Efectele çi tratamentul afecÆiunilor cauzate de aceste substanÆe